Daniela Florea
Într-o lume în care totul a luat o turnură neaşteptată, când toate publicaţiile critică lucrurile bune şi aplaudă falsul şi improvizaţia, când cărţile au fost înlocuite cu televizorul şi calculatorul „ştie-tot”, şi în care cuvântul „exigenţă” şi-a schimbat total sensul de bază, mai există persoane care încearcă prin propriul exemplu, poate unul stilizat, să ne arate cum ar trebui să fim, pentru a putea readuce lumea la valorile sale.
La noi, rigoarea de altă dată s-a transformat într-o luptă continuă între profesori şi elevi, în marea şi nesfârşita vânătoare de note, uneori într-un schimb de replici din ce în ce mai dur, la un nivel al bunului simţ care a scăzut drastic odată cu apariţia unor influenţe negative din afară.
În momentul intrării în clasă a unui profesor, în afară de câţiva elevi, dornici să-şi mărească tolba de cunoştinţe (cunoscuţi în societate sub pseudonimul de tocilari), ceilalţi se ocupă în mod constant cu critica: Nu înţeleg! Nu ştiu! Nu mă interesează!
În faţa unor astfel de reacţii,veşnicul discurs survine inevitabil:
„Pe timpul meu, respectul era literă de lege, nici nu ridicam ochii din caiet de ruşine, dacă nu înţelegeam ceva întrebam discret, nu îl luam pe „nu” în braţe. Comentam noi, atunci, în faţa profesorilor?
Nu domn’le, cine a pomenit aşa ceva? Ne scădea tovarăşul imediat nota la purtare!… Şi notele, păi munceam pentru ele. Pentru un nouă la cutare materie trebuia să ştii materia cu ochii închişi. Astăzi voi nu ştiţi decât să vânaţi notele, aşa ceva nu se poate!”
Pe de altă parte, elevii sunt de părere că, din cauza aerului de superioritate şi a distanţei cu care sunt trataţi de către unii profesori, le e foarte greu să ajungă la un acord cu cei din spatele catedrei. Ei consideră că profii ar trebui să fie exigenţi şi prietenoşi în acelaşi timp, pentru a-i putea ajuta să-şi modeleze în primul rând caracterul şi apoi să-şi umple tolba cu formule şi definiţii.
În acelaşi timp, elevii recunosc faptul că nu şi-ar dori să devină profesori tocmai din cauza comportamentului elevilor de azi.
Acest conflict mocnit dintre elevi şi profesori poate fi soluţionat doar dacă elevii învaţă să se maturizeze în timp util şi să înţeleagă mai curând ce le foloseşte şi ce vor, iar profesorii învaţă să se apropie cu înţelepciune şi dedicare de elevi, să-i înţeleagă şi să-i îndrepte, să-i ajute să-şi stabilească un traseu în viaţă.
Lucru uşor de spus, însă foarte greu de pus în practică astăzi.